Liviu Dragnea aduce 6,28 miliarde dolari, prin noua Lege offshore

Redevenţa cu OMV nu poate fi modificată prea curând, pentru că ea este cuprinsă în acordul petrolier din 2008. „Liviu Dragnea și Iulian Iancu (Preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor) au modificat legea offshore aprobată de Senat și susținută de marile companii din domeniu, ieșind în sfârșit o formă corectă și în folosul României”, notează Liviu Mihaiu, cunoscut ca mare ecologist, pe pagina lui de facebook.

Legea offshore, de exploatare a aproximativ 200 miliarde de metri cubi de gaz din Marea Neagră,  votată de Senat încă din februarie, garanta companiilor petroliere care au concesionate perimetre în Marea Neagră că, în afara redevenţei actuale, statul român nu va mai impune vreo taxă cât timp există acordurile petroliere. Iar, dacă totuşi o va face, va fi obligat să restituie banii firmelor, la cerere, în fiecare an. În schimb, companiile petroliere sunt obligate să lucreze cu firme româneşti şi să angajeze forţă de muncă locală.

În majoritatea statelor europene, la redevenţă se adaugă impozite suplimentare pe profitul dobândit în urma dereglementărilor pe piaţa energiei.

După vizita asistentelui secretarului de stat, Wess Mitchell, la Bucureşti, a ajuns şi , vicepreședintele Comisiei Europene și comisar european pentru Uniunea Energiei, pentru lobby în favoarea companiilor petroliere care au descoperit zăcământul în Marea Neagră, în valoare de 80 miliarde de dolari. 

Dragnea dă peste cap socotelile marilor corporaţii petroliere

Ieri, era anunţat votul Legii offshore în Camera Deputaţilor. Printre modificările adoptate de comisie şi preluate de Camera Deputaţilor se numără şi cea referitoare la producţia de gaze care va fi tranzacţionată pe piaţa din România, care a crescut la jumătate, în loc de 30% cum era prevăzut iniţial. De asemenea, o altă modificare adusă de comisie şi adoptată de Camera Deputaţilor, se referă la introducerea sumelor încasate din revedenţe şi impozite suplimentare, care vor alimenta fondul special creat prin ordonanţa parteneriatului public-privat.

„Creditul fiscal se elimină. Impozit pe veniturile suplimentare. S-a luat preţul de bază 71 lei pe megawatt oră şi s-a pus un impozit pe diferenţă, de la 41 de lei pe megawatt oră se impozitează cu 3%. Înseamnă 24,87 miliarde lei. Înseamnă 6,28 miliarde dolari pe care le încasează statul român.(…) Jumătate din producţia de gaze va fi tranzacţionată pe piaţa din România. Asta înseamnă independenţă energetică. Introducem la Cameră sumele încasate din revedenţe şi impozite suplimentare vor alimenta fondul special creat prin ordonanţa parteneriatului public-privat”, a afirmat Liviu Dragnea.

Camera Deputaţilor a adoptat, luni, în calitate de for decizional, proiectul care stabileşte măsuri pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră, cu 175 de voturi pentru 30 împotrivă şi 30 de abţineri.

Banii se vor duce într-un fond special pe baza OUG a Parteneriatului Public Privat şi vor fi folosiţi exclusivi în investiţii publice.

Câştigul calculat de stat este contorizat spre pierdere în contul investitorilor care au fost categorici la cerinţele statului român

Mark Beacom, CEO Black Sea Oil and Gas: „Astăzi am văzut cuvinte pe care nu le-am mai văzut până în acest moment. Am primit asigurări constante și ferme în această privință din partea guvernelor care s-au succedat. Și vedem că aceste asigurări au fost încălcate în acest moment. Cu o serie de prevederi noi există posibilitatea de a se crea noi blocaje pentru aceste proiecte,” citat de Digi.tv.

Richard Tasker, director general Exxon: „Ceea ce ați dezbătut astăzi va face mult mai dificil pentru fiecare investitor să ia decizia de investiție.”

Cristina Verchere, CEO OMV Petrom: „După ceea ce am văzut că s-a întâmplat astăzi aici ne îndepărtăm în a adopta o decizie finală favorabilă de investiție.”

Printre companiile care operează în Marea Neagră se află OMV Petrom, ExxonMobil, Lukoil, Romgaz şi Black Sea Oil and Gas. Şapte platforme, interconectate, extrag gazele şi petrolul din perimetrele marine. Iar 7% din producţia de petrol a României, şi 13% din cea de gaze naturale provin de pe platformele din Marea Neagră.