Preşedintele e ca ursul care şi-a văzut coada

Coada creşterii economice e mai lungă decât coada sa legată de pădure

Iohannis pare îngrozit de faptul că România se dezvoltă şi fără coada lui scurtă, că ţara, nu coada, are o creştere economică dublă faţă de media europeană, că românii au mai mulţi bani în buzunare, fie ca sunt salariaţi, fie că sunt pensionari, fie ca sunt oameni de afaceri. Poate în primăvara electorală va auzi şi el că medicii nu mai pleacă din România pentru că au salarii apropiate nivelului european. Dacă ursul din el ar citi bugetul di capo al fine ar vedea că există bani pentru dotarea spitalelor.

Aşteaptă strigătul de luptă al lui BATISTUŢĂ

Copleşit de groază că bârlogul i se va ocupa de altcineva, a aruncat cu disperare bugetul la CCR, de unde s-a întors validat, l-a retrimis spre parlament şi e disperat că nu mai are căi de atac. Se retrage tactic sau strategic în bârlog până ce va auzi strigătul de luptă, cu ucidera pesediştilor în poartă, a emirului grandilocvenţei prezidenţiale, Rareş Bogdan, vârât strategic sau tactic în vârful listei liberale.

Până atunci morfoleşte ce i-a mai rămas. Firele către unitate. După principiul anilor în care fetele de vârsta lui îl puneau în oracole: rupe câte o petală din floare, alta, două, trei, să vadă dacă îl mai iubeşte Pădurea. Acolo e forţa lui. Nu în luptă bărbătească. Ursul a ştiut mai mereu să fie frate cu pădurea. Şi pădurea n-a dat semne că-l părăseşte. Încă. Aşa că mai hibernează.